ONG-urile care primesc finanțări inclusiv din partea unor instituții europene au făcut mai mult rău pentru Republica Moldova. Opinia a fost expusă de către fostul deputat de la Chișinău, Ana Guțu, care în prezent deține funcția de secretar de stat în Guvernul României.
După ce portalul român pressone.ro a publicat un interviu cu activistul civic Valeriu Pașa, Guțu a contactat jurnaliștii de la București pentru a le explica faptul că Pașa nu este un expert pentru a se da cu părerea despre situația reală din Republica Moldova.
„O persoană care nu are un background profesionist și a trăit toată viața din salariu de la partide politice și ONG-uri nu știu ce poate să spună extern”, a spus Guțu.
În continuare, fostul deputat PL a vorbit despre caracterul păgubos al mai multor ONG-uri de la Chișinău, care sunt finanțate inclusiv din bani europeni. Ana Guțu spune că în Republica Moldova s-a creat un segment de ONG-uri „cu barbă”, fiindcă activează de peste 20-25 de ani și care sunt abonate la fondurile europene. Aceste organizații ar trebui să contribuie la promovarea democrației participative, la apărarea drepturilor omului, al valorilor universale europene, apărarea drepturilor minorităților și așa mai departe, dar acest lucru nu se întâmplă.
„De ce acești ONG-iști nu se implică în politică, pentru a schimba lucrurile? Fiindcă nu este confortabil, atunci când devii politician devii neapărat ținta tuturor atacurilor, din stânga, din dreapta, din toate părțile, ținta criticilor, și nu este confortabil. E mai bine să primești un salariu mulțumitor, care merge de la 2000 până la 5000 de euro lunar, și să te afișezi pe la toate radiourile și pe la toate televiziunile și să te dai cu părerea, că asta nu e așa, că asta trebuie să fie altfel”, mai spune Guțu.
Totodată, Ana Guțu susțin că în Republica Moldova s-a creat o situație de paralelism între mediul funcționăresc și mediul ONG-ist, “care le știe pe toate și poate să dea sfaturi, publică volume, deseori traduse, retraduse, republicate, plagiate și așa mai departe. Aceste volume inundă instituții, începând cu Parlamentul, Guvernul și alte instituții ale Statului, în speranța că funcționarul din Republica Moldova sau politicianul va citi aceste volume, dar ele nu sunt citite”.
