Guvernul Germaniei va susține eforturile autorităților de la Chișinău privind crearea Colegiului de Inginerie, care va pregăti cadre calificate pentru companiile care activează în Republica Moldova, în special cele cu capital german. O declarație în acest sens a fost făcută astăzi de noul ambasador al Germaniei în Republica Moldova, Julia Monar, în cadrul întrevederii cu viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii.

Julia Monar a menționat că decizia respectivă vine în urma intensificării relațiilor de cooperare dintre Republica Moldova și Germania, în special prin majorarea semnificativă a proiectelor investiționale a companiilor germane în diferite sectoare ale economiei naționale, preponderent în automotive. ”Crearea unei instituții de pregătire a specialiștilor calificați, în baza unor metode inovative și moderne, va contribui la creșterea calității mărfurilor produse în Moldova, va ridica nivelul de concurență a acestora pe piața comunitară sau din alte regiuni. În context, autoritățile de la Berlin sunt dispuse să acorde suportul financiar, tehnic, didactic sau de alt nivel pentru a transforma Colegiul de Inginerie într-o adevărată pepinieră de cadre calificate pentru economia Moldovei”, a accentua diplomatul german.

La rândul său, vicepremierul Octavian Calmîc a specificat că pregătirea cadrelor calificate, după creșterea numărului de proiecte investiționale în Republica Moldova, în special în zonele economice libere și parcurile industriale, a devenit o prioritate pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI). ”Ținând cont că la moment una din cele mai mari probleme pentru investitorii străini, cât și companiile autohtone, constă în lipsa cadrelor calificate, Ministerul Economiei și Infrastructurii a înființat Colegiul de Inginerie cu statut de instituție publică de învățământ profesional tehnic, cu sediul în cadrul Subzonei ZEL „Bălți” din  orașul Strășeni, care după obținerea certificatelor necesare de acreditare va începe pregătirea specialiștilor pentru companiile care activează în Moldova, în special Draexlmaier, Sumitomo, Fujikura, Gebauer&Griller, etc”, a specificat ministrul Octavian Calmîc.

mei2

La moment, MEI a investit în infrastructura acestei instituții de învățământ circa un milion de euro, iar de către conducerea Colegiului de Inginerie se întreprind măsuri pentru pregătirea și petrecerea procesului de achiziții publice a mobilierului și echipamentului necesar, înregistrarea Colegiului în baza de date a instituțiilor de învățământ pentru finanțare bugetară, inițierea elaborării Standardelor Ocupaționale pentru specialitățile identificate etc. Consecutiv, s-a solicitat de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării aprobarea statelor de personal a Colegiului de Inginerie și asigurarea remunerării cadrelor instituției în conformitate cu legislația în vigoare.

În cadrul dialogului, Octavian Calmîc și Julia Monar, au făcut un schimb de opinii vizavi de stadiul actual al relațiilor comercial-economice dintre două state, posibilitatea realizării unor noi proiecte investiționale atât cu implicarea companiilor care activează în Republica Moldova, cât și a unor noi agenți economici.

Interlocutorii au făcut un schimb de opinii privind implementarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a componentei acestuia DCFTA. În context, vicepremierul Octavian Calmîc a menționat că în perioada 2014-2017 exporturile Republicii Moldova în UE au înregistrat un trend pozitiv, constituind 3,5 miliarde USD, progresând după semnare cu 15%. Mai mult, dacă în medie, până la semnarea AA/DCFTA, Republica Moldova exporta 48% în UE, după implementarea Acordului, ponderea exporturilor pe piața comunitară constituie peste 64%, principalii parteneri fiind România (24%), Italia (9%), Germania (6.5%), Marea Britanie (6%) și Bulgaria (4%).

Referindu-se la perspectivele dezvoltării relațiilor comerciale cu partenerii europeni, vicepremierul Octavian Calmîc a menționat că experiența celor trei ani indică asupra renegocierii unor cote pentru produsele moldovenești, deoarece, de exemplu, în prima jumătate a anului curent, au fost valorificate contingentele pentru un șir de produse, în special struguri, prune, grâu, orz, porumb, cereale prelucrate și zahăr. ”În context, intenționăm să discutăm cu partenerii europeni revizuirea unor cote pentru produsele moldovenești, exportate pe piața comunitară, în direcția majorării acestora”, a spus ministrul Economiei și Infrastructurii.