Prima Casă - programul care contribuie la soluționarea problemelor sistemice din economia țării

Programul Prima casă este perceput de unii analişti şi în special de unii politicieni din opoziţie ca unul electoral, care îşi propune să rezolve problemele dezvoltatorilor imobiliari şi să facă rulaje băncilor. Totuşi, chiar şi criticii recunosc că acesta are multiple avantaje. În primul rând, Programul Prima casă deschide accesul la piaţa imobiliară unui număr de minim două mii de familii anual, care anterior nu făceau faţă condiţiilor impuse de bănci pentru obţinerea unui credit imobiliar transmite Infoalert.

Este vorba de o primă rată de 30% care înseamnă, în cazul unui apartament de 35 de mii de euro, peste 10 mii de euro plus comisioane de eliberare şi administrare, costuri pentru evaluarea şi asigurarea imobilului şi a vieţii, venituri oficiale care să permită obţinerea creditului şi să susţină un efort financiar consistent timp de 10 sau 20 de ani. Şi, nu în ultimul rând, cumpărătorul trebuia să dispună de un gaj care să depăşească cu minim 30% valoarea creditului.

Toate aceste constrângeri au fost anulate prin Programul Prima casă, care permite o contribuţie iniţială de doar 10% din preţul imobilului, planofează dobânda bancară la 9.03% anual, care împreună cu termenul mai extins de rambursare de 25 de ani, reduc mărimea ratelor lunare şi fac creditul mai accesibil persoanelor sau familiilor cu venituri mai modeste. În plus, garanţia bancară oferită din Fondul de garantare a creditelor gestionat de ODIMM reduce în jumătate valoarea gajului necesar pentru împrumut.

Astfel, comparat cu creditele ipotecare obişnuite, oferite de băncile comerciale, împrumutul Prima casă este mai mare, dar necesită venituri lunare similare şi este mai ieftin şi în rambursare. De exemplu, pentru un apartament de 35 de mii de euro, echivalentul în lei este aproximativ 700 de mii. Contribuţia proprie în cazul unui credit ipotecar este de 10500 de euro, iar în cazul Prima casă – doar 3500 euro. Suma împrumutului va fi de 594 de mii la un credit ipotecar şi de 630 de mii în cazul Prima casă, având în vedere contribuţia iniţială mică. Comparând ofertele băncilor care dau credite imobiliare, vedem că rata lunară variază între 5 şi 6 mii de lei, iar suma totală spre plată este variază între 1,17 mln lei şi 1,54 mln lei.

Pe lângă faptul că, în Programul Prima casă, poate fi contractată o sumă mai mare, acesta mai are câteva avantaje esenţiale, printre care şi mărimea gajului. În Fondul de garantare a creditelor, gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea IMM-urilor (ODIMM) sunt prevăzute 50 de milioane de lei pentru a oferi garanţii creditare participanţilor la Programul Prima casă. Suma e suficientă pentru a garanta jumătate din valoarea gajului pentru cca două mii de familii, care în alte condiţii ar fi trebuit să pună în gaj imobilul procurat şi, eventual, să caute fidejusori sau încă un imobil de gajat, în cazul în care evaluarea apartamentului nu va acoperi cerinţele băncii. În condiţiile în care mulţi proprietari evită să indice în contractul de vânzare-cumpărare valoarea de piaţă a imobilului, pentru a nu plăti taxe pentru creşterea de capital, tinerii care nu au ce gaja rămân prizonieri ai unui cerc vicios.

Şi aceasta e o altă mare problemă a pieţei imobiliare pe care poate să o soluţioneze Programul Prima casă – evidenţa preţului real al imobilelor şi fiscalizarea acestora.

Deşi valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare anuale este greu de estimat, totuşi o bună parte din acestea sunt efectuate în credit, soldul creditelor imobiliare ridicându-se la 2,76 miliarde lei sau o treime din volumul creditelor acordate pe sistemul bancar persoanelor fizice, potrivit unui raport al Băncii Naţionale pentru luna martie 2018. În această lună, au fost acordate 69 noi credite „pentru procurarea/construcţia imobilului”. În cadrul Programului Prima casă, chiar în prima zi de la lansare au fost depuse 40 de cereri, ceea ce arată atractivitatea programului, chiar dacă numele acestuia se mai asociază într-o anumită măsură cu iniţiativa eşuată a Primăriei Chişinău din anul 2010.

În primele două săptămâni de la lansare 786 de persoane s-au adresat după consultaţii privind accesarea Programului Prima casă, iar 13 cereri pentru garantarea gajului au fost depuse la ODIMM, dintre care una în satul Corlăţeni, raionul Râşcani, una în Anenii Noi şi una în Bălţi. Astfel, e adevărat că 95% din tranzacţiile imobiliare se desfăşoară la Chişinău şi Bălţi, însă există cerere şi în diferite raioane ale ţării. Iar, Prima casă permite tinerilor să rămână în localităţile de baştină, aşezaţi la propria casă, având în vedere faptul că multe alte programe de dezvoltare a infrastructurii contribuie la creşterea atractivităţii localităţilor mici.