Compania Ukrtransgaz a transmis, la 14 iunie, autorităților Republicii Moldova propunerea să importe gaz prin Ucraina din Uniunea Europeană „în legătură cu construcția întârziată a interconectării România-Moldova, care pune partea moldovenească în dependență de negocierile cu Gazprom”, informează MOLDPRES.
”Folosirea capacităților sistemului ucrainean de transport al gazelor va reduce riscurile potențiale asociate cu eventuala întrerupere a tranzitului de gaze naturale din Federația Rusă și va garanta securitatea aprovizionării cu gaze a consumatorilor moldoveni”, se spune într-un comunicat al Ukrtransgaz.
Potrivit companiei de la Kiev, „astăzi, sistemul de transport gaze (GTS) oferă un transport flexibil și fiabil de volume mari de gaze către Europa la prețuri competitive. În prezent, niciun alt sistem de transport al gazelor nu oferă o astfel de flexibilitate și capacitate”.
Timp de mai mult de trei ani, Ucraina nu consumă gaze de la Gazprom. Toată cantitatea necesară de gaze naturale Ucraina le importă din țările UE, datorită capacității mari a sistemului de transport al gazelor din Ucraina. „Furnizorii moldoveni, cu ajutorul GTS ucrainean, pot folosi aceeași abordare, care va permite Moldovei să importe independent gaze naturale din UE”, se arată în oferta Ukrtransgaz.
În plus, Ukrtransgaz este gata să ofere Moldovei depozitele sale subterane de gaze pentru a acumula volumele de gaze necesare pentru aprovizionarea neîntreruptă cu gaze pe timpul iernii 2019/2020.
„Capacitatea interconexiunilor Moldova-Ucraina permite transportul a până la 15 milioane de metri cubi de gaz pe zi, ce ar acoperi pe deplin necesitățile consumatorilor din Moldova. Oferta oficială a fost trimisă Republicii Moldova în primăvara. Cooperarea într-un astfel de regim poate începe imediat după semnarea acordului între operatorii de transport de gaze cu privire la cooperarea la toate punctele de legătură dintre sistemul de transport din Ucraina și Moldova conform normelor europene”, susține Ukrstransgaz.
Compania afirmă că un astfel de acord nu creează obligații financiare pentru partea moldovenească.
Republica Moldova și Gazprom vor lansa un șir de negocieri pentru a stabili noile contracte cu privire la livrarea și tranzitarea gazelor naturale rusești pe teritoriul țării noastre, începând din 1 ianuarie 2020. Un anunț în acest sens a fost făcut anterior de către șeful statului Igor Dodon, care mai spune că la această înțelegere s-a ajuns în urma unei discuții purtate cu președintele Consiliului de Administrare al „Gazprom”, Aleksei Miller, în cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg. Alte detalii legate de această discuție nu au fost oferite.
Unii experții nu exclud însă faptul că, la fel ca și în ultimii ani, actualul acord ar putea fi prelungit, în condițiile vechi de livrare și tranzit a gazelor naturale. Expertul în energetică Victor Parlicov declara anterior că dacă până la expirarea acordului nu va deveni funcţională interconexiunea cu România, poziţia Moldovei la negocieri cu Gazprom va fi extrem de vulnerabilă.
Un raport al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Expert-Forum și comunitatea Watchdog.md, lansat săptămâna trecută, constata că „interconectarea pe gaze naturale cu România constituie o prioritate majoră pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Finalizarea părții birocratice pentru construcția segmentului Ungheni-Chișinău pe 2 mai 2019 a permis demararea propriu-zisă a construcției”. Gestionarea corectă a aspectelor investiționale, tehnice (de desfășurare a achizițiilor publice) și chiar (geo)politice poate avea un rol determinant asupra materializării complete a rețelei de transport de gaze naturale din România spre Chișinău, se spune în raport.
Experții mai apreciază că este esențial ca sectorul gazelor în Moldova să fie pe deplin funcțional, transparent și să permită o concurență corectă pentru ca, după ce infrastructura este finalizată, pe conducte să circule gaze. „Construcția gazoductului nu înseamnă înlocuirea monopolului Gazprom cu un monopol românesc, ci concurență între Gazprom și furnizorii din România și Uniunea Europeană”, se arată în raport.
