O amplă analiză a rapoartelor Comisiei de la Veneția scoate în evidență faptul că această instituție nu le impune statelor și nici măcar nu le recomandă ce sistem electoral să-l leagă, aceasta fiind decizia suverană a țării care reiese din fiecare specific aparte. Este important doar ca modificarea sistemului electoral să se bucure de un sprijin politic larg.

Reprezentanții Comisiei de la Veneția s-au expus, în repetate rânduri, în privința  intențiilor mai multor țări de modifica sau îmbunătăți sistemele lor electorale. În toate rapoartele pe care le-au făcut la solicitarea reprezentanților parlamentelor, experții, pe lângă aprecierile și părerile de rigoare pe care le-au avut, au rămas întotdeauna fermi pe poziția lor de a oferi țărilor membre ale Consiliului Europei libertatea de a alege cel mai potrivit sistem electoral, remarcă autorii analizei care oferă un șir întreg de exemple care demonstrează acest fapt.

De fapt, nu există un sistem electoral perfect sau unul care ar putea fi implementat în toate țările cu același succes. În buletinul Comisiei de la Veneția, tipărit în decembrie 2015, care conține o compilație de rapoarte și opinii referitoare la sistemele electorale, experții scriu că, deocamdată, nu a fost identificat un sistem perfect, care poate fi implementat în toate țările, iar fiecare stat membru al Consiliului Europei are libertatea de a decide ce e mai bine pentru el.

Același raport mai conține și următoarea concluzie care se referă la atingerea unui compromis larg în ceea ce ține de modificarea legii. „Alegerea unui sistem electoral este dreptul suveran al fiecărui stat. Totuși, ar trebui să fie decis și agreat prin discuții largi și deschise în Parlament, cu participarea tuturor forțelor politice”.

Și într-un raport făcut public în martie 2015 instituția menționează că nu recomandă niciun sistem electoral specific. „Comisia de la Veneția, cât și OSCE / ODIHR, nu recomandă nici un sistem electoral specific. În mod similar, nu există standarde internaționale care să recomande o metodă specifică sau un grad de proporționalitate în ceea ce privește repartizarea locurilor în Parlament. Statele beneficiază de o largă marjă de apreciere, deoarece aceste alegeri sunt decizii politice”.

„Alegerea unui sistem electoral este decizia suverană a unui stat, condiția fiind ca sistemul să respecte principiile cuprinse în angajamentele OSCE, Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția în materie electorală, dar și alte norme internaționale, inclusiv cerințele privind transparența, universalitatea și egalitatea de vot a alegătorilor și nediscriminare în rândul candidaților și partidelor politice. Sistemul electoral mixt ales în Georgia este în conformitate cu standardele internaționale”, se arată și într-un raport făcut de Comisia de la Veneția pe marginea modificării sistemului electoral din Georgia, publicat la 19 decembrie 2011

Aceeași abordare Comisia de la Veneția a avut-o și în privința modificării sistemului electoral din Ungaria, care, de asemenea, a ales sistemul mixt de alegere a deputaților. „Este important ca metodele de alocare a mandatelor și orice alte elemente fundamentale ale legislației electorale să fie determinate de un larg consens politic. O largă consultare publică și acceptarea legislației electorale încurajează încrederea publică în procesul electoral. Prin urmare, Comisia de la Veneția și OSCE / ODIHR recomandă că orice modificare a sistemelor electorale face parte din consultarea deschisă între părți”, se arată în raportul publicat în iunie 2012, citat de autorii analizei.