Gheorghe Gaberi a menţionat că R. Moldova importă anual o cantitate importantă de peşte din mări şi oceane, în mare parte îngheţat, ceea ce creează dificultăţi pentru verificarea stării de sănătate şi calitate a peştelui. Pentru a spori gradul de inofensivitate al produselor importate, ANSA a emis mai multe ordine cu privire la controlul sanitar-veterinar a produselor piscicole, iar dacă până acum se verifica fiecare al 3-lea lot de marfă, din acest an va fi verificat fiecare lot importat.
Ion Toma a ţinut să precizeze că nicio zonă de pescuit (cu excepţia crescătoriilor de peşte) nu poate fi considerată liberă de larve parazitare, persistă riscul la nivel mondial cu privire la consumul de peşte. Peştele de mări şi oceane importat în R. Moldova, ca şi în alte ţări, este afectat de nematode din familia Anisakidae care în special sunt localizate în cavitatea abdominală şi uneori sunt incapsulate în masa musculară. Cel mai frecvent sunt afectate aşa specii de peşte ca: Macrou, Hering, Hec şi Merlan albastru.
Riscul consumului de peşte este valabil în cazurile consumului de produse tradiţionale din peşte crud provenit din mări şi oceane sau când peştele este supus unui proces tehnologic/culinar insuficient, inclusiv o eviscerare necorespunzătoare. De obicei, la om, aceste reacţii au manifestări alergice cutanate sau articulare, dereglări gastrointestinale etc.
În cazul peştelui congelat, riscul privind unele consecinţe asupra sănătăţii consumatorului sunt din start excluse deoarece o temperatură de minus 20 G.C timp de 24 ore inactivează larvele acestor paraziţi.
Cu referinţă la peştele autohton, în R. Moldova sunt autorizate şi supravegheate sanitar-veterinar 395 de gospodării piscicole. În conformitate cu ordinul ANSA, atât apa din bazine cât şi peştele sunt supuse investigaţiilor de laborator, sporadic înregistrându-se cazuri de parazitoze care nu sunt periculoase pentru om, larvele/paraziţii fiind localizaţi în bronhii şi sub solzi, uneori în cavitatea abdominală.
