Centrul Național Anticorupție a propus Parlamentului pentru dezbateri proiectul Legii privind recuperarea bunurilor infracționale și de modificare a legislației conexe. Propunerile legislative au fost discutate în cadrul audierilor parlamentare, organizate la iniţiativa președintelui Parlamentului Andrian Candu, în cadrul cărora au fost examinate progresele și restanțele în implementarea cadrului legislativ care reglementează domeniul justiției.
Potrivit unui comunicat emis presei, inițiativa privind recuperarea bunurilor infracționale, elaborată de grupul de lucru format din experți ai societății civile și reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție, are la bază concluziile și recomandările expertului Institutului pentru Guvernanță din Basel, Elveția, Pedro Gomez Pereira, care a realizat un Studiu analitic cu privire la mecanismele de recuperare și confiscare a activelor în Republica Moldova.
Autorii inițiativei propun crearea unei autorități de recuperare a bunurilor infracționale, care va avea competențe de identificare, recuperare și administrare a bunurilor provenite din activități infracționale, aflate pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotarele ei, iar în acest sens va colabora cu structurile internaționale de profil. Potrivit autorilor, Republica Moldova este restanțieră în instituirea unor norme și instituții de recuperare a bunurilor, acest lucru fiind prevăzut de legislația UE și aplicat de majoritatea țărilor europene.
Speakerul Andrian Candu a menționat că Parlamentul va colabora cu Guvernul și cu alte instituții pentru ca, până la sfârșitul anului curent, să fie adoptat cadrul legislativ în vederea recuperării bunurilor infracționale.
La rândul său, Vicedirectorul Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă a menționat că autoritățile trebuie cât mai urgent să creeze Serviciul de recuperare a bunurilor.
„Republica Moldova nu-și mai poate permite luxul să aștepte sau să întârzie cu implementarea acestui serviciu, pentru că, în Republica Moldova, de multe ori, chiar dacă faci pușcărie, nu plătești pentru infracțiune”, a afirmat Cristina Țărnă.
Reprezentanții societății civile au venit cu o serie de propuneri de îmbunătățire a acestui mecanism, dar s-au referit și la mai multe aspecte ce vizează executarea legilor deja adoptate privind harta judecătorească, competența procuraturilor în dosarele de mică și mare corupție.
La rândul său, Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru s-a referit la necesitatea unor schimbări instituționale pentru îmbunătățirea imaginii Procuraturii în societate, inclusiv prin selectarea mai riguroasă a procurorilor.
Informații privind acțiunile întreprinse în lupta cu corupția au fost oferite de Șeful Procuraturii Anticurupție, Viorel Morari, care a menționat că există unele probleme în implementarea legilor de instituția pe care o conduce, dar pentru care au fost identificate unele soluții temporare și tranzitorii.
„Procurorii anticorupție depun toată străduința pentru îndeplinirea așteptărilor societății, pentru că atât societatea civilă, cât și administrația locală au mari așteptări de la activitatea procurorilor, iar acesta este o un angajament primordial al nostru. Vom putea spune că există rezultate în lupta cu corupția atunci când vor exista condămnări și când sondajele vor arăta că a crescut încrederea cetățenilor în justiție”, a menționat Șeful Procuraturii Anticurupție.
Tot în cadrul audierilor, Președintele Parlamentului Andrian Candu a anunțat că a fost dat start concursului de selectare a unui candidat la funcţia de membru în Consiliul de Integritate, iar dosarele de participare la concurs pot fi depuse până pe data de 13 noiembrie curent.
