Autoritățile au reușit până acum să întoarcă doar o mică parte din „miliardul” furat din sistemul bancar. Totuși tot mai multe informații ies la iveală, sunt deconspirate sute sau chiar mii de conturi, iar până a ajunge la beneficiarii finali. Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, a prezentat vineri în timpul unor audieri parlamentare ultimele evoluții pe acest caz și cum decurge procedura de recuperare a banilor furați.
Potrivit lui Cioclea, compania „Kroll”, contractată de Banca Națională, a prezentat un nou raport intermediar din care reiese că a identificat săvârșirea unor infracțiuni de delapidare în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari. Urmărirea acestora până la destinația finală este în curs de desfășurare.
Șeful BNM a precizat că investigația companiei Kroll este parte a investiagației în desfășurare cu privire la tranzacțiile derulate pe parcursul anilor 2012-2014 de către cele trei bănci din Republica Moldova. Scopul final al acesteia este recuperarea la nivel mondial a fondurilor de la răufăcători, precum și identificarea tuturor părților care au participat și au beneficiat în mod deliberat de pe urma acestei fraude, inclusiv persoanele fizice, companiile și instituțiile financiare.
Compania Kroll a continuat depistarea veniturilor rezultate din creditele frauduloase acordate companiilor Grupului Shor care, în perioada ianuarie 2012 – noiembrie 2014, au acționat în mod concertat până la insolvabilitatea celor trei bănci. Procesul de depistare a dezvăluit niveluri suplimentare de complexitate în schema folosită în scopul spălării veniturilor frauduloase. Aceasta implică sute de conturi bancare în numeroase jurisdicții (inclusiv Letonia și Estonia) și mii de tranzacții menite să impiedice depistarea până la urmă a fondurilor deturnate. Milioane de dolari SUA din veniturile frauduloase au fost transferate părților din întreaga lume, majoritatea fiind transferate pe conturile bancare din Rusia (200 milioane de dolari SUA), Moldova (95 milioane de dolari SUA), Estonia (58 milioane de dolari SUA) și Cipru (41 milioane de dolari SUA). Este posibil ca aceste transferuri, cel puțin în parte, să scoată la lumină mecanisme de spălare a banilor care necesită analize suplimentare.
De asemenea, investigația a stabilit că o parte din fondurile fraudate au ajuns pe conturi ce par să aibă legătură cu persoane fizice din Republica Moldova. Analizele continuă pentru a clarifica destinația finală a veniturilor frauduloase și pentru a întocmi lista completă a beneficiarilor. Acestea trebuie să rămână confidențiale pentru a evita impactul negativ asupra strategiilor de recuperare a fondurilor.
„Chiar și Kroll a fost surprins de amploarea acestei fraude. Ne-au spus că mai rar au văzut așa sistem bine organizat”, a remarcat Cioclea
Următoare etapă a investigației va include inițierea acțiunilor legale pentru a obține informații din mai multe jurisdicții în spijinul depistării fondurilor cu scopul de a întreprinde în prima jumătate a anului 2017 acțiunile de recuperare împotriva persoanelor fizice identificate și organizațiilor care au beneficiat de pe urma fraudei sau au facilitat aceasta.
În același timp, și autoritățile moldovenești continuă eforturile de recuperare a banilor și de înstrăinare a activelor celor trei bănci. Din data retragerii licențelor, cele trei bănci au achitat datoria aferentă creditului de urgență contractat de la BNM în mărime de 833.3 milioane de lei, din mijloacele încasate în urma rambursării creditelor debitorilor, comercializării activelor și disponibilitățile în conturi la data retragerii licențelor.
Și procurorul general interimar Eduard Harunjen a arătat că ancheta nu bate pasul pe loc. 177 de cauze penale au fost intentate în dosarul miliardului furat. Zeci de cauze se află pe rol. Principalii bănuiți precum Ilan Shor, Vlad Filat, Veaceslav Platon sunt pe mâna justiției. Filat a și fost comndamnat deja, chiar dacă hotărârea nu este definitivă. Nașul său este condamnat. Alți, precum Platon și Griigore Gacikevici sunt în izolator. Urmează și alții, a dat asigurări Harunjen. Iar pe fețele unor deputați din opoziție care în ultimul an făceau cea mai multă gălăgie s-au văzut umbre de îngrijorare.
Cert este că actuala guvernare, cu toate neajunsurile ei în mod cert va fi interesată ca justiția să funcționeze iar organele de anchetă să-și facă treaba cât mai rapid și mai profesionist. În primul rând Guvernul are nevoie de bani, iar întoarcerea miliardului ar fi la moment una din cele mai importante resurse. Pe de altă parte dacă va face lumină în acest caz, autoritățile vor recăpăta atât încrederea cetățenilor, cât și pe plan extern. În mod cert, actuala guvernare și-ar dori să câștige și viitoarele alegeri. Și putem fi siguri că înțelege că finalitatea în acest dosar este una din principalele condiții…
