Situația din Republica Moldova rămâne a fi dificilă pentru societatea care suferă din cauza politicienilor ce se gândesc la propriul interes, sau la cel al partidului pe care îl reprezintă.

Faptul că unii politicieni s-au implicat prin lobbyism negativ în favoarea unor companii private – este vizibil. Mai mult, acest lucru a agravat procesul de vaccinare, provocând un număr mare (40%) de neîncredere în vaccin și divizând agresiv societatea pe denumiri de vaccinuri.

Președintele Moldovei este ales de către cetățeni și ar trebui să reprezinte întregul popor, să fie un moderator în politica moldovenească.

În loc de unirea societății moldovenești, observam iar lucruri grave comise de președintele țării. Atunci când Igor Grosu, din cauza că este un politician de rang mic și fără studii în diplomație, a comis o divizare agresivă între cetățenii moldoveni, prin declarații și acțiuni agresive față de locuitorii din Transnistria.

Maia Sandu fiind principalul reprezentant al Republicii Moldova, principalul diplomat, nu ar trebui să comită greșeli ale unui politician de rang mic. Însă după declarațiile și dezinformarea făcută în cadrul discursului APCE a stârnit din nou conflict pe baza limbii de stat, temă care a fost și rămâne problematică. Mai mult decât atât, această tema nu este actuală pe fundalul crizelor: economice, pandemice și politice. Iar faptul care a uimit este că încearcă să combată argumentele ineficienții alegerilor anticipate care: 1. Nu vor schimba radical componența Parlamentului și niciun partid nu va avea majoritate; 2. Cheltuieli enorme pentru o țară ce se află în criză economică; 3. Risc de agravare a situației pandemice. Toate aceste consecințe sunt acoperite cu un simplu argument metaforic: că poporul ar trebui să decidă componența Parlamentului, doar pentru că Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale și nu-i este pe plac această componență.

Însă când apare întrebarea de limbă de stat, Maia Sandu uită de voința poporului și se adresează la Parlament. Uită că ar trebui să reprezinte și pe cei ce vorbesc în limba română și în limba moldovenească, și, dacă nu este de acord cu cineva, ar trebui să schimbe situația prin convingere.

Totodată, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezinformat, declarând că administrația sa lucrează la un program pentru studiul limbilor române și găgăuze în Găgăuzia. Direcția principală pentru educație a autonomiei zic că sunt deschiși pentru cooperare, dar subliniază că până acum „nu au fost primite propuneri de la biroul președintelui”.

Programul de extindere a domeniului limbii găgăuze „a fost inițiat și este implementat de autoritățile autonomiei cu sprijinul partenerilor europeni”. În același timp, „președinția nu are nimic de-a face cu aceasta”.

Prin acțiunile agresive PAS, declarația arogantă și încălcarea gravă a principiilor de democrație și libertate a președintelui Partidului Acțiune și Solidaritate, Președinția a agravat relația cu Transnistria și șters toate rezultatele pozitive și importante obținute de Vasilii Șova, Viceprim-ministru pentru Reintegrare în Guvernul Maiei Sandu din 2019.

După complicarea relațiilor cu Transnistria a ajuns și rândul Găgăuziei. Colegii de partid ai Maiei Sandu au criticat decizia liberă și democratică a locuitorilor din Găgăuzia la alegerile prezidențiale din 2020, au făcut declarații toxice și iresponsabile.

Adevărul despre relația dintre președinte și autoritățile autonomiei a putut fi văzut în multe episoade.

Președintele Sandu nu a invitat-o pe șefa Găgăuziei la inaugurare și apoi a exclus-o din Consiliul Suprem de Securitate, politizând această instituție cu membrii de partid și reprezentanții ONG finanțați de peste hotare.

Înrăutățirea relațiilor cu Transnistria și Găgăuzia ridică multe semne de întrebare care pot agrava dur suveranitatea și integritatea Republicii Moldova în viitor.

Iar divizarea societății va aduce pagube nu doar la capitolul politic, dar și economic. Înțeleg că strategia politică de a deviza electoratul pe teme populiste, pentru a obține mai ușor și rapid voturi necesare este mai ușor și mai ieftin din punct financiar. Însă această divizare și crearea „dușmanilor” în rândurile societății nu a adus la un bun sfârșit istoric. Astfel de acțiuni necalculate și greșite pot duce la o tragedie a statului. A unui popor ce vorbește liber în Ucraineană, Rusă, Română, Moldovenească, Găgăuză etc., Popor ce vrea un viitor aici, acasă, în Moldova și care a făcut tot posibil pentru asta, dar a fost încurcat de politicieni ce au viziuni înguste și răfuieli personale.

Noi, toți cei născuți în Moldova, în primul rând suntem apoi: moldoveni, ruși, români sau ucraineni… și păcat că unii uită despre acest lucru.

Autor:  Ian Lisnevschi