Discursul Maiei Sandu rostit după pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale privind neconstituționalitatea decretului de desemnare a N. Gavriliță reprezintă o mostră de speculație cinică și consacrată deja în cazul dânsei.

Doamna Președinte manipulează atunci când substituie lucrurile afirmând că nu există în legislativ o majoritate în vederea combaterii corupției și din acest motiv îi contestă legitimitatea.

Cu această ocazie trebuie să-i amintim Maiei Sandu că Parlamentul nu este o instituție specializată în lupta cu corupția, ci este o autoritate care exprimă voința generală a cetățenilor și din acest considerent constituie și autoritatea reprezentativă și legislativă supremă a statului.

Astfel, rolul Parlamentului nu este definit prin lupta cu corupția, ci este definit de statutul și atribuțiile stabilite conform cu prevederile constituționale. În exercitarea atribuțiilor, legislativul a format o majoritate formalizată, așa cum este ea, place sau nu place cuiva.

În ceea ce privește lupta cu corupția, știm că din lipsă de idei aceasta a devenit singura temă pe care Maia Sandu pedalează. Numai că și în această materie e indicat să ne uităm în curtea și în palmaresul doamnei justițiare ca să găsim următoarele: Filat și Platon sunt la libertate, palatul prezidențial mișună de consilieri cu diplome false, cu off-shore-uri în proprietate, cu averi ascunse și cu dosarele rudelor clasate etc. Lupta cu corupția are sens, dar în cazul Maiei Sandu e valabilă vorba aia… s-a găsit cine să vorbească.

În același discurs Maia Sandu minte cu nerușinare când afirmă că a fost demisă din funcția de Prim-ministru pentru că a vrut să lupte cu corupția și nu a fost lăsată. În realitate, dânsa a fost demisă în urma angajării răspunderii Guvernului pentru o lege neconstituțională.

În aceeași ordine de idei, e musai să întrebăm dacă se poate lupta cu corupția în afara legii și prin mijloacele pe care doar Maia Sandu le știe? Are Maia Sandu o substanță magică sau un virus care lovește în mod exclusiv în corupți și formula secretă poate fi declanșată numai dacă se declară alegeri anticipate?

Nu în ultimul rând, trebuie să reținem în mod special atenția asupra faptului că Maia Sandu induce în eroare cetățenii în momentul în care ține să ateste dilema între alegerile anticipate și referendumul de demitere pe care și-l dorește cu ardoare. Dilemă din care ar rezulta și soluția și pentru care ar merita să fie călcată în picioare Constituția. Oamenii trebuie să știe că dacă Maia Sandu va câștiga referendumul, aceasta nu va înseamna declanșarea alegerilor anticipate pe cale de consecință, căci în acest caz e vorba despre proceduri care nu se află în relații de condiționare.

Referendumul va avea ca efect doar parcurgerea unui ciclu de criză care în finalul său ne va aduce în același punct de la care s-a pornit. Cu alte cuvinte, Maia Sandu vrea referendum nu pentru că acesta ar rezolva o problemă, ci pentru că referendumul îi permite să se afle în campanie electorală permanentă, adică să se afle în elementul său, unicul în care se simte confortabil.

Evident, procedura prin care se ajunge la referendum presupune și alte elemente ce pot influența evoluția evenimentelor în direcții care nu o avantajează pe Maia Sandu deloc, dar despre aceasta altă dată.

Autor:  Vitali Catană Sursa:  Politics.MD