Cum ar fi mai bine oare să tratăm show-ul cu votarea aprioric ratată a guvernului Gavriliță, care poate fi curând urmărit pe ecranele gadget și TV? Ca pe o melodramă lacrimogenă, ori ca pe o comedie de trei parale? Să plângem cu lacrimi de crocodil, ori să ne opintim a râde? Pe de o parte, membrii neverosimilului guvern sunt, fără îndoială, victime, deoarece își cunoșteau destinul din momentul acceptării funcției: procedura de votare se va solda numaidecât cu un eșec. Pe de alta, neîntâmplații demnitari își dădeau foarte bine seama, că jertfa asumată nu folosește nimănui la nimic, poate doar președintelui Maia Sandu. Totuși, dacă nu există nici un alt mecanism de declanșare a alegerilor parlamentare, decât bătaia talgerelor din orchestra circului, de ce nu s-ar juca puțin în numele binelui public de-a miniștrii, mai exact, de-a clovnii?
Dar oare președintele țării, premierul de paie și, mai ales, politicienii, care au căzut de acord să se alăture cetei acestui guvern mascat, nu au calculat ce efecte ar putea provoca gestul amuzant, dar deplasat și rușinos? Pentru unii clounada ar putea să aibă consecințe nefaste asupra carierei lor politice ori administrative. Scopul producătorilor unui show televizat nemțesc – ca să operăm cu un exemplu potrivit – este să verifice pănă unde pot fi împinse limitele nerușinării omenești, în schimbul unei recompense pe potrivă. Participanții cad de acord să apară goi-goluți într-un mall, ori alt loc public și să fie plimbați ca niște căței, lăsându-se trași de lesă în patru abe. Ei înghit cu poftă mâncarea dulăilor, ling cu plăcere pragurile escalatorului și fură din mers băuturile cumpărătorilor, ca să le consume tot atunci într-un mod spectaculos.
Există sacrificiu și există victimizare. În cazul nostru ritualul se lasă fără sânge, e vorba doar de o banală execuție publică, în urma căreia are de suferit doar reputația cetățeanului condamnat. Unde mai pui, că parcă ar fi vorba de o autocondamnare… Cei care-și pierd bunul nume, stând la coadă după o funcție, pe care garantat nu o vor primi, nu merită neapărat o asemenea soartă. Chiar dacă mulți experți, referindu-se la criteriile de selectare a membrilor guvernului, spun pe șleau că asistăm la o vădită degradare a resurselor umane. Suprasolicitarea politică și importanța bătăliei pentru putere umbresc uneori cele mai elementare principii morale. Toți avem dreptul să alegem, cum să ne trăim propria viață. Dar de data asta se pare că pentru noi a ales Maia.
Autor: Valeriu Reniță
