Instituţii ştiinţifice şi organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova, România şi Ucraina vor realiza un proiect de creare a unui sistem de monitorizare transfrontalieră a ecosistemelor râurilor Nistru şi Prut. Particularităţile şi metodele de implementare a programului au fost anunţate astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută de partenerii proiectului, scrie Moldpres.

„Crearea unui sistem de monitorizare inovativă transfrontalieră privind transformările ecosistemelor râurilor bazinului Mării Negre – Nistru şi Prut se vede necesară sub impactul construcţiilor hidroenergetice şi a schimbărilor climatice. În ultimii 30 de ani, fluviul Nistru se confruntă cu un şir de probleme ce ţin de gestionarea resurselor acvatice la nivel transfrontalier. Ne-am propus să elaborăm un sistem comun de indicatori de mediu, esenţiali şi pe termen lung pe care să-l prezentăm oficialilor din cele trei ţări, astfel încât acesta să fie luat în seamă la luarea deciziilor de gestionare a râurilor Nistru şi Prut”, a declarat Elena Zubcov, manager de proiect, doctor habilitat la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM).

Întrebată dacă, ştiindu-se demult de situaţia complicată a ecosistemelor celor două fluvii, aspectul ştiinţifico-ecologic al problemei va putea concura cu partea economică, Elena Zubcov a menţionat că de aceste riscuri se va ţine cont. „Ne dăm bine seama în ce lume trăim, la fel cum înţelegem că multe lucruri se omit pentru că nu se cunosc. Sistemul elaborat în cadrul acestui proiect, cu strategiile şi perspectivele de rigoare vor fi larg mediatizate, vor fi aduse la cunoştinţa comunităţii şi avem certitudinea că la orice nivel administrativ vor găsi susţinere, deoarece problemele ecologice au ajuns deja la starea că nu mai pot fi neglijate”, a specificat managerul de proiect.

Proiectul HydroEcoNex este finanţat de Uniunea Europeană şi are un buget de circa 900 mii de euro. Durata de implementare a programului este de 30 de luni, cu participarea mai multor parteneri: Institutul de Zoologie al AŞM, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (România), Centrul Ştiinţific Ucrainean al Ecologiei Mărilor, Centrul Hidrometeorologic al Mării Negre şi Azov (Ucraina), Asociaţia Internaţională al Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”.

„Este vorba de un proiect ambiţios, de la care aşteptăm un set de indicatori de evaluare a impactului construcţiilor hidrotehnice asupra hidrologiei, metodologii noi de monitorizare, cunoştinţe îmbunătăţite ale persoanelor de decizie, cercetătorilor şi studenţilor, strategii de cooperare bilaterală, o platformă digitală care va contribui la diseminarea cunoştinţelor şi bunelor practici de gestionare durabilă şi eficientă a resurselor acvatice ale râurilor de importanţă transfrontalieră, afectate de construcţiile hidrotehnice şi schimbările climatice”, a concluzionat Antoaneta Ene, doctor în ştiinţe la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

În prezent, pe Nistru activează mai multe construcţii hidrotehnice de proporţii, cum ar fi lacul de acumulare şi hidrocentrala de la Dubăsari, de la Novodnestrovsk, barajul de la Naslavcea ş.a. Ecologişti din diferite organizaţii de profil, naţionale şi internaţionale au anunţat în repetate rânduri că gestionarea acestora trebuie revăzută şi modernizată, pentru a reduce maximal impactul negativ asupra sistemelor ecologice.