Unul dintre avantajele de bază ale sistemului mixt este posibilitatea creării în Parlament a unei majorități stabile, care poate să-și asume implementarea unor reforme, în comparație cu sistemul actual, când implementarea reformelor este dificilă din cauza dreptului la veto a partidelor mici, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului.
Mai mult, în condițiile actualului sistem, în urma alegerilor, în Parlament ajung 3-4 partide, care, în lipsa experienței, de exemplu, sau a culturii politice, nu pot ajunge la o înțelegere. Iar sistemul mixt va permite crearea unei majorități clare, care pe lângă toate, va încorpora elitele regionale, alese în baza listelor uninominale. De asemenea, sistemul mixt va permite reducerea extremismului și polarizării, deoarece în Parlament vor exista mai puține poziții militante radicale.
În ultimele 2 decenii sistemele mixte sunt tot mai des utilizate în multe state europene continentale. Sistemele electorale mixte, corect construite, pot îmbina efectele pozitive ale sistemelor proporționale și majoritare și evita dezavantajele acestora, notează autorii.
Sistemele electorale au efecte asupra evoluției și comportamentului partidelor politice. Dacă se trece de la sistemul pe liste de partid la cel mixt, cel mai probabil Guvernul de coaliție largă va fi substituit de către un Guvern puternic bazat pe un singur sau 2 partide în Coaliție. Aceasta va avea efecte asupra consolidării partidelor bazate pe mai multe personalități.
În cazul sistemul mixt există posibilități mai clare de monitorizare a Guvernului și controlul corespunzător asupra corupției. Iar modificarea sistemului electoral poate contribui la slăbirea fenomenului de corupție. O altă concluzie certă este că un sistem pe liste de partid într-o țară prezidențială este cel mai prost sistem electoral de a diminua corupția.
Pe de altă parte, actualul sistem electoral s-a dovedit unul destul de vicios, cel puțin în condițiile Republicii Moldova. Acesta a permis dezvoltarea traseismului politic, a condus la crize politice majore, în special la începutul anilor 2000 și în ultimii 6-7 ani, iar încrederea cetățenilor în partidele politice și în instituțiile statului a scăzut treptat în ultimii ani. Prezența la vot a scăzut constant de la 80% în 1994, la 57% în 2014. Încrederea cetățenilor în partidele politice a scăzut de la 30% în 2004 până la 16% în 2017, în timp ce peste 80% nu au încredere în aceste instituții.
