În comparaţie cu alte localităţi din Moldova, decalajul dintre cei bogaţi şi săraci este mai mare în capitală, iar rata sărăciei este în creştere.
Aceasta se remarcă într-un studiu de caz prezentat de Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) Moldova. Cercetarea este parte componentă a unui raport regional care vizează Europa şi Asia Centrală, transmite IPN.
Studiul de caz, numit „Inegalităţile Moldovei urbane”, constată că vârstnicii şi persoanele cu probleme de sănătate reprezintă două categorii percepute ca fiind cele mai vulnerabile în Chişinău. Un alt grup considerat dezavantajat ar fi familiile tinere fără locuinţă. Persoanele cu venituri mici, de asemenea, au fost menţionate în rândul persoanelor vulnerabile, şi anume angajaţii din sectorul public, persoanele fără un sprijin financiar din străinătate etc.
Peste 7% din familiile din mediul urban şi 11% din familiile care locuiesc în municipiul Chişinău nu au case şi trăiesc în locuinţe închiriate. Plata chiriei afectează sever şansele familiilor tinere de a avea propria locuinţă. În acelaşi timp, o pătrime din familiile din municipiul Chişinău, care au propriul spaţiu de locuit, nu se pot bucura de spaţiul minim stabilit de legislaţia în vigoare. Familiile tinere cu copii se confruntă cu cele mai mari probleme legate de spaţiul şi condiţiile de locuit.
Numărul şomerilor în municipiul Chişinău a scăzut în ultimii ani, fiind de trei ori mai mic faţă de nivelul înregistrat în 2010. Inegalitatea de şanse în angajare persistă însă în rândul anumitor grupuri de populaţie – tinerii fără experienţă de muncă, vârstnicii, în special persoanele cu vârsta de pre-pensionare, mamele cu copii mici.
Autorii recomandă garantarea unor salarii decente, atât în sectorul public, cât şi privat. Pentru a spori accesul la securitatea socială, este necesar să fie redus sectorul informal şi, prin urmare, să se asigure un acces mai corespunzător la sistemul de pensii şi la serviciile de asistenţă medicală.
