Două știri difuzate ieri seara de presa moldovenească se împungeau ca doi țapi înrăiți și încăpățânați de pe legendara punte îngustă deasupra prăpastiei. Două știri economice, care, însă, priveau direct noțiunea de independență politică, așa cum este ea înțeleasă azi – îngust și unilateral – de către guvernarea Maiei Sandu.  Prețul la motorină, anunțat pentru azi, a bătut un nou record și a trecut pragul psihologic de 1 euro/litru. Pe de altă parte, la întâlnirea Putin-Orban, președintele rus a anunțat că Ungaria a semnat cu “Gazprom” un acord de procurare a metanului pentru următorii 15 ani la un preț  de cinci ori mai mic decât pe piața UE. Dacă ne uităm  peste cifrele de ieri la Hab TTF (Olanda), aflăm că prețul pentru 1000 м³ gaz era de 795 Euro, adică în jur de $ 887. 

Moldovănașii seamănă acum a semi hoit peste care a pășit nepăsător guvernarea

Să credem, că Vladimir Vladimirovici avea, totuși,  în vedere prețul de piață UE de anul trecut la momentul semnării contractului cu Ungaria. Potrivit informației oficiale difuzate de “Gazprom” la 31.12.21, prețul mediu de export pentru contractele de anul trecut a fost în jur de $ 280 . Datele culese  din diferite surse, arată că statele UE au încheiat contracte favorabile de lungă durată cu Rusia chiar pe timpul adâncirii crizei energetice: Ungaria cu $270, Grecia cu $270, Serbia cu $270, Germania cu $ 280, România cu $280 pentru 1000 м³.  Moldova a ezitat îndoielnic de mult și a semnat printre ultimele state din Europa de Est la un preț aproape de trei ori mai înalt, decât statele UE sus enumerate. Mai mult, Maia Sandu s-a arătat foarte mulțămită de contract, afirmând că partea moldovenească a dominat net negocierile. 

Plătind pentru gaz de aproape trei ori mai scump decât România, Moldova a devenit de trei ori mai independentă decât această țară europeană?

După ce negociatorul nostru principal pentru gaze, vicepremierul Andrei Spânu, s-a scărpinat îndelung la ceafă, ori ceva mai jos, dându-și seama că facturile la gaz ale moldovenilor întunecă triumful de la Sankt-Petersburg, precum ciorile înfometate cerul de iarnă, președintele Moldovei a schimbat macazul. Maia Sandu e explicat alegătorilor, că prețul exagerat la gaz a fost, de fapt, prețul independenței politice a Moldovei și nu un eșec lamentabil al guvernării incompetente. Ne-am întrebat atunci și ne întrebăm și acum, poate prea frontal: plătind de aproape trei ori mai scump, decât România ori Serbia, Moldova a devenit de trei ori mai independentă decât aceste țări europene? Pentru că România ne e vecină, chiar prietenă, ba mai mult, rudă de sânge, precum se zice și avem acces, parcă, la unele informații confidențiale de la București, putem să ne răspundem, probabil, la întrebarea: ce s-o fi întâmplat, oare, cu săraca noastră surioară, după ce aceasta a semnat cu Rusia acel contract ieftin și “înjositor”? 

A renunțat oare Guvernul de la București  măcar la un procent infim din armamentul strategic american, dislocat pe teritoriul României? S-a pus problema unor preferințe economice dincolo de Prut pentru anumite companii moscovite?  Serbia va găzdui poate din 2022 o bază militară rusească? Ungaria va repeta rușinea din octombrie 1956? Germania va deschide supapele la Nord Stream 2? Ba nu, toate țările europene și-au păstrat sancțiunile economice față de furnizorul de gaze îndrăgit și sprijină atitudinea neprietenească a SUA față de Rusia, fiind pe față de partea Ucrainei  în conflictul ruso-ucrainean. Rusia prin “Gazprom” avea de o sută de ori mai multe motive, decât în cazul Moldovei, să penalizeze țările UE și să le muște independența cu colții ascuțiți ai prețului exagerat la gaze. Dar  guvernanții pragmatici, oamenii întregi la minte, care se gândesc la viitor și la patrie știu a împăca un război politic gălăgios de moment cu consecințele lui economice de durată. 

Trăim, totuși, cu nădejdea, că vom scăpa de moartea eroică absurdă și vom supraviețui, ca un muritor de Covid conectat la aparatul de ventilare cu plamânii scrum.

Guvernarea Maiei Sandu a fost atât de indiferentă și atât de nemiloasă față de propriii cetățeni, încât a acceptat majorarea prețului la carburanți și serviciile comunale pentru consumatorii casnici la o cotă incompatibilă cu viața. De fapt, noi toți, moldovănașii, semănăm acum a semi hoit peste care a pășit nepăsător guvernarea. De ce am avea oare nevoie de libertate pe patul morții, chiar dacă acceptăm teoria Maiei Sandu privind plata înaltă pentru independența politică a țării? Trăim, totuși, cu nădejdea, că vom scăpa de moartea eroică absurdă și vom supraviețui, ca un muritor de Covid conectat la aparatul de ventilare cu plamânii scrum. Nu această stare sufocantă,  în care s-a pomenit populația, a împins guvernarea în ceasul al doisprezecelea la câteva acțiuni panicarde, care în van pretind să recupereze măcar ceva din pierderile oamenilor și întreprinderilor. Frica vine de la inevitabila pierdere a puterii… Cu frică și lipsă de răspundere a venit PAS  la guvernare și cu astea, pare-se, va pleca.     

Autor: Valeriu Reniță