Consiliul Europei a confirmat ieri, printr-o rezoluție, că Rusia abuzează de calitatea de membru al Interpol și folosește această organizație pentru a aresta oponenții politici. Prin urmare, rezoluția confirmă nota transmisă de autoritățile moldovenești prin care a acuzat anumite structuri de la Moscova de presiuni și intimidări asupra oficialilor moldoveni, utilizând inclusiv structurile internaționale.

Rezoluția critică Rusia si Iranul pentru că folosesc așa numitele „cartonașe roșii” emise de Interpol pentru aresta oponenții politici și dizidenții. Un astfel de „cartonaș roșu” permite unui număr de 190 de țări membre sa colaboreze pentru a aresta și extrăda o persoana căutata in una din țările afiliate Interpolului.

Potrivit postului Europa Liberă, în rezoluția Consiliului Europei este deplânsă această tehnică ce duce la încălcări ale libertății de expresie și la persecutarea unor oponenți politici. În unele cazuri, a declarat autorul unui raport pe aceasta temă, omul politic german Bernd Fabritius, persoanele care sunt arestate și extrădate nu se pot aștepta la un proces echitabil în țara de origine și nici nu pot contesta aceste „cartonașe roșii” în instanțele naționale sau internaționale.

Ca urmare a abuzării în scopuri politice al acestui sistem al Interpolului, numărul „cartonașelor roșii” emise de Interpol a crescut de la 2343 in 2005 la 12.787 in 2016.

Amintim că, la 9 martie, conducerea Republicii Moldova a transmis o notă către conducerea politică a Federației Ruse prin care au fost semnalate o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor din Parlament, Guvern, serviciile speciale și partidele Coaliției de Guvernare din Republica Moldova.

În notă se menționa și o altă categorie de abuz – „încercarea de punere sub monitorizare internațională a categoriei de persoane menționate”. Iar în acest context, presa a scris că Rusia a încercat să pună sub monitorizare internațională mai mulți oficiali și politicieni de la Chișinău, inclusiv pe liderul PDM, Vlad Plahotniuc.

Abuzurile au început odată cu aprofundarea anchetei în privința spălării a 22 de miliarde de dolari din Rusia prin băncile și justiția moldovenească. Ancheta a relevat inclusiv legături între o parte din banii respectivi și tentativa de corupere a unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova. Presa internațională a publicat mai multe investigații care demonstrau implicarea directă a serviciilor speciale ruse în această operațiune, fiind vorba în special de FSB.