Astăzi, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin. Este prima vizită în străinătate a şefului statului turc după lovitura de stat eşuată din 15 iulie, informează 24h.MD.

Scopul vizitei este repararea relaţiilor dintre cele două puteri militare de la Marea Neagră și demonstrarea faptului că Turcia şi Rusia pot face bloc comun contra Occi­dentului.

Însă schimbul de opinii şi declaraţiile de prietenie nu au loc pe un teren neutru, cum ar fi o reuniune a G20. Erdogan, care şi-a cerut scuze în iunie pentru doborârea unui avion de război rusesc de către armata turcă la graniţa cu Siria, îl va întâlni pe Putin în oraşul unde acesta s-a născut, după cum a observat jurnalistul de la Deutsche Welle Andrey Gurkov. Aceasta întăreşte impresia că Rusia lui Putin este cea care a ieşit victorioasă din conflictul dintre cele două state, atât politic, cât şi economic. Putin a vrut gazoductul Turkish Stream, prin care Gazprom îşi va putea transporta gazele naturale în Turcia şi de acolo în Europa ocolind Ucraina şi legislaţia anti­mo­no­pol europeană, şi îl va obţine.

Amintim că, Erdogan și Putin au avut o întrevedere în 2014, atunci când Putin a anunţat că gazoductul care ar fi trecut pe sub Marea Neagră va fi înlocuit cu altul, care va ajunge în Turcia, de unde trei sau patru conducte ar fi continuat până la graniţa cu Grecia – graniţa cu cel mai mare consumator de gaze naturale ruseşti, UE. Astfel s-a născut Turkish Stream. Însă curând după aceea şi acest proiect s-a blocat. Dintr-o dată Turcia nu mai era interesată să fie ţară de tranzit pentru cantităţi mari de gaze ruseşti, oficialii dorind doar o conductă care să poată acoperi consumul intern. Apoi a fost doborât avionul şi timp de jumătate de an proiectul a părut mort şi îngropat.

Pe socoteala Rusiei, Erdogan ar obţine o conductă nou-nouţă lipsită de riscuri şi gaze ruseşti ieftine pe termen lung. Mai mult, Erdogan îşi va asigura recunoştinţa Azerbaidjanului, o ţară vecină şi aliată, care construieşte deja gazoductul TANAP spre Grecia prin Turcia.

Legătura dintre câmpurile de extracţie din Rusia şi sudul Europei, via Turcia, ar pune în periocol planurile de reducere a dependenţei de gaz rusesc a statelor UE şi ar ameninţa serios politică energetică a unor state din zona est-europeană, printre care Polonia şi Ucraina.

În acelaşi timp, procesul de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi Turcia ar urma să aibă de suferit, premierul israelian Benjamin Netanyahu afirmând că acesta atârnă doar de realizarea gazoductului Leviatan, care să transporte gazul din Israel către Europa pe sol turcesc.

Un alt proiect susţinut de UE, traseul trans-Caspian ar urma să fie amânat pe termen nedefinit, varianta gazului rusesc fiind mai convenabilă pentru consumatori.

Este un fel de răsplată pe care Erdogan nu are de gând să o lase să-i scape printre degete, în încercarea de a-şi păstra scorul electoral de 52% cu care a rămas după tentativa de puci de luna trecută.

„Vom discuta din nou relaţiile noastre economice. Din partea noastră nu există restricţii în ceea ce priveşte subiectele incluse în agenda întâlnirii”, a anunţat şeful statului turc.