România exercită, începând cu 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, un proiect de importanţă majoră pentru întreaga societate, relatează Agerpres.ro
Deţinerea acestui mandat, o premieră pentru România, ţară care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât şi o oportunitate pe măsură, conform site-ului oficial al preşedinţiei române. România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în dezvoltarea şi consolidarea proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar şi, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.

Preşedinţia română a Consiliului UE va fi asigurată într-un context european şi internaţional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi strâns legată de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii Europene.

În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative obişnuite, apar a fi, în principal, procesul Brexit şi cadrul financiar multianual. România, în calitate de preşedinte al Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor, va asigura, de asemenea, tranziţia la nivel instituţional a Uniunii Europene – în particular viitoarea Comisie Europeană şi viitorul Parlament European — şi va încheia dezbaterea privind viitorul Europei, rezultatul urmând să fie inclus în Summit-ul de Ziua Europei 2019 de la Sibiu. Autorităţile române speră că 2019 va relansa proiectul european în acelaşi fel în care, în urmă cu trei decenii, anul 1989 a deschis un nou capitol pentru Europa Centrală şi de Est.

În exercitarea mandatului său, preşedinţia română a Consiliul Uniunii Europene trebuie să acţioneze ca mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia comunitară, de asigurarea continuităţii agendei europene şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. Însă, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante.

Programul de lucru al Consiliului UE în timpul mandatului României va avea în prim-plan cetăţeanul, eforturile ţării noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor spaţiului comunitar.

Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe patru priorităţi, sub motto-ul ”Coeziunea, o valoare comună europeană”. Aceste priorităţi sunt Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune.

Logo-ul preşedinţiei române a Consiliului UE, ales în urma unui concurs câştigat de un elev de clasa a IX-a de la Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale’”din Bucureşti, indică o Uniune Europeană în mişcare, sigură pe sine, dinamică şi ataşată de valorile sale. Din punct de vedere estetic, Uniunea Europeană a fost ilustrată prin intermediul unui lup, animal prezent în mitologia majorităţii culturilor europene. Suplimentar, desenul ilustrează o Uniunea Europeană care îşi afirmă ataşamentul faţă de protecţia biodiversităţii.

Pentru asigurarea continuităţii activităţii Consiliului UE pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună, în grupuri de trei, denumite trio-uri. România va deschide trio-ul de preşedinţii din care mai fac parte Finlanda şi Croaţia.

Asumarea preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene este o obligaţie care decurge din calitatea de stat membru şi presupune un efort excepţional în direcţia consolidării unei viziuni naţionale cu privire la viitorul Uniunii Europene şi creşterii capacităţii administrative necesare exercitării acestui mandat.

Prin definiţie, preşedinţia Consiliului UE trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului şi, prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru.