Rusia niciodată nu a renunțat la ideea de a infiltra oamenii săi în iinstituții de presă occidentale influente. Agenția ucrainenă de stat Unian prezintă, într-o succintă analiză și atrage atenția la câteva instituții de presă care, potrivit lor, mai sunt victime ale manipulărilor din umbră și unde Kremlinul trage sforile. Printre acestea se numără și Radio Europa Liberă.

”Deconspirarea jurnalistului Claas Relotius de la revista germană Der Spiegel, care a falsificat reportajele sale, a fost un șoc adevărat și a arătat foarte clar că apar noi metode eficiente de distorsionare a informațiilor în comunitartea de media. Un caz similar a avut loc la începutul anilor 1960, cân revista a publicat o serie de investigații ale jurnalistului Conrad Ahlers, care a criticat dur ministrul german al Apărării Franz Josef Strauss, acuzat de neprofesionalism și corupție. Acest scandal, cunoscut ca Spiegel-Affäre, a dust la resetarea coaliției parlamentare din Germania occidentală și demisia lui Straus. Ulterior, KGB a recunoscut că scandalul a fost o operațiune a serviciilor de inteligență sovietice pentru a-l discredita pe Strauss, care putea deveni următorul cancelar al Germaniei de Vest”, oferă un exemplu jurnaliștii de la Unian.

Potrivit lor, scandalul din Der Spiegel nu a fost doar o operațiune singurală. URSS a cătat în permanență cum să penetreze cercurile de presă occidentale. În cadrul KGB a fost creat chiar un departament special, care se ocupa de recrutarea imigranților din URSS și infiltarea lor în presa din Vest.

 

 

”O preocupare aparte a serviciilor speciale rusești a fost infiltarea la Radio Europa Liberă. Un număr mare de agenți sovietici deconspirați confirmă că misiunea a fost o prioritate pentru Kremlin”, notează agenția ucraineană.

Astfel de eforturi nu au încetat nici acum. Iată doar câteva exemple, scoase în evidență de jurnaliștii ucraineni. Anna Herman, fostul șef al biroului din Kiev al Radio Europa Liberă s-a alăturat taberei fostului președinte Victor Yanukovych, unde în scurt timp a devenit una dintre cele mai influente persoane. Un alt exemplu – jurnalistul rus Andriy Babitsky. Acesta a lucrat la Radio Svoboda din 1989 și până în 2009 a fost redactor la Echo Caucaz (proiectul de limbă rusă al Radio Liberty pentru Georgia). Echo Caucaz a devenit în scurt timp subiect de critici dure pentru manipulări legate de conflictele din Osetia de Sud, Abhazia și agresiunea Rusiei împotriva Georgiei. Cu toate acestea, Babitsky a continuat să lucreze la Radio Svoboda șia fost concediat abia în 2014, după ce a susținut în public agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Imediat după aceasta, Babitsky a contribuit la crearea unui post de televiziune în refiunea Donbass, ocupată de Rusia, iar apoi a început să lucreze la cel mai detestat canal de propagandă TV rusească LIFE.

”Desigur, cineva poate să creadă că aceste cazuri sunt doar coincidențe. Cu toate acestea, în contextul războiului hibrid, când instituții occidentale de presă, respectate și cu un grad mare de încredere, sunt atât de vitale în generarea opiniilor publice, importanța infiltrării în presă, recrutarea jurnaliștilor, editorilor nu poate fi neglijată. Cel mai important subiect acum nu trebuie să fie violarea standardelor de jurnalism de către Claas Relotius, dar motivele care l-au determinat să o facă, la fel ca și motivele membrilor juriului de la diferite premii pentru jurnaliști, care au apreciat falsurile acestuia la cel mai înalt nivel”, conchide Unian.

timpul.md